A 2-a zi, lucruri noi

Asadar a 2-a zi, tot la serviciu, desigur (si ce daca fac reclama…mascata:P????). Mai plina, mai intensa si mai interesanta decat cea de ieri. Imi permit sa fac afirmatia de mai devreme pentru ca o corelez cu GRAMADA de informatii pe care am asimilat-o de-a lungul acestei zile.

Desi ma asteptam ca ziua de ieri sa se termine brusc, undeva pe la ora 20:00, datorita oboselii acumulate (si ce daca dau impresia ca ma plang??? munca implica efort, efortul implica oboseala, oboseala implica somn. Logic, nu?), spre marea mea surprindere nu s-a intamplat asa.

Ma simt oarecum razpunzator pentru un credit de aproximativ 5 euro consumat in aproximativ 30 de minute. Oarecum pentru ca alegerea nu a fost a mea si pentru ca am contribuit in mare masura. Totusi, si vreau sa subliniez inca dinainte ceea ce vreau sa scriu in urmatoarele randuri, s-a meritat. A fost o discutie plina, cu ceva calcule matematice legate de cate clipe s-au petrecut in acele minute , cu idei, cu subtilitati, cu zambete (multe zambete), cu dorinte si cu viata. Exact pe gustul meu.

Si ce daca sunt misterios? Eu nu sunt pentru toata lumea si nici toata lumea nu e pentru mine. Desi am o dorinta imensa de a cunoaste din toate (cu aproximatie, desigur) cate putin.

Paradoxurile, la fel ca si cel de-aseara legat de somnul meu, le vad ca pe o caracteristica, una care incepe sa ma defineasca din ce in ce mai mult. Intrebare: sa ma gandesc mai mult la asta oare?

In antiteza cu starea in care am incheiat postul de ieri,
Alin, zambitor, Iventa.

Fericirea se fura! Stiu eu un hot! Da’ nu vi-l spun! E numai al meu!